Un sfarsit e un nou inceput

De ce alergam dupa masini?De ce alergam dupa dragoste?De ce nu ni se da dragoste cand avem nevoie de ea?De ce nu iubim cand suntem iubiti?De ce inselam?De ce alegem viciile pentru a fi fericiti?De ce uitam?De ce nu ne multumim cu ce avem?De ce?...Sunt doar o parte din intrebarile care umbla de ceva timp prin capul meu.

Astazi este pentru mine una din zilele alea umplute de melancolie.In zilele astea ti se face dor si simti nevoie sa vorbesti cu un prieten cu care nu ai mai vorbit de mult,sa iti suni fostii prieteni,sa iesi la o cafea cu o colega,orice numai sa ai pe cineva de la care sa auzi "mai tii minte?".Inca ma gandesc cat de repede au trecut ultimii ani,cate anturaje am schimbat,cati prieteni am pierdut(sau m-au pierdut),de cate persoane mi-e dor.Cand cineva la care tin pleaca din viata mea o face atat de brusc incat ma lasa goala poate doar cu o urma rece de amintire,asa e mereu...urasc persoanele "in trecere".Si parca simt din nou cum alunec intr-un gol imens fara scapare.Oare sunt iar in cautarea fericirii?Oare fericirea este un "lucru" ce trebuie cautat?Nici macar eu nu mai stiu.

A fost odata un vis frumos...

A new begining...a reason for living....or NOT!?

Si poate ca timpul a trecut prea repde,si poate ca iar m-a lasat in urma iar m-a dezorientat.M-am trezit de dimineata si nici macar nu stiam ce zi e sau cat e ceasul.Pur si simplu vacanta asta a trecut mult prea repede fara ca sa ma lase sa inteleg ceva din tot ce s-a intamplat.
Asa a trecut si tabara ,da,tabara despre care am promis ca voi scrie.Desi am carat lemne de mi-am rupt mainile,desi am mers pe jos mai mult de cat am mers vreodata,desi m-am spalat cu apa de ploaie si am mancat o mancare groaznica pot spune ca fu' fain! ...Si chiar asa e.Am cunoscut persoane noi ,am ras si am castigat :).Mi-e dor si o sa-mi mai fie...sper sa ne revedem la anu' :).
In rest?Monotonie si sa nu uit de senzatia mea de deja vu ...parca totul este un deja vu continuu si ma streseaza chestia asta.Adica ma streseaza mai multe chestii...in primul rand cand mi se spune ca ar trebui sa fiu fericita.Chiar ar trebui?Hmm...stiti voi ca ar trebui?Eu nu consider,eu nu pot fi fericita daca numai eu rad,zambesc si ma simt bine pentru ca pur si simplu nu pot .Ca sa fiu fericita am nevoie de oameni fericiti in jurul meu si atunci ma molipsesc .
Si totusi parca as vrea ca ceva sa fie altfel,dar nu stiu ce...adica e ca si cum as face un puzzle si imi lipseste fix ultima piesa.
Si cam atat ...pt alte explicatii click pe titlu .(Daca vrei sa stii ce am in suflet si in gand lasa-ma sa cant).:X